“Dacă iadul este undeva pe pământ, atunci înseamnă că eu nu am făcut suficient ca să-l merit!”spuse Amos, scoţându-şi suliţa din paleocortex, dar fiind încă, în mod miraculos, raţional şi perfect conştient de sine însuşi.
“Cum doreşti!”dădu din umeri, indiferent, Bune, diavolul asuric responsabil cu torturarea păcătosului. “Dacă crezi că o să-ţi amâni moartea pentru yuga sau eonul ăsta, atunci te înşeli amarnic. Dimpotrivă, până ce yuga se va fi încheiat, vei fi murit de n-şpe milioane de ori, fără ca măcar să-ţi fi găsit consolarea anorgasmică a vreunei Valhalla vremelnice! Şi ştii pentru ce, pen' că acilea nu ne aflăm în Paradis, semavolnicule şi pariorule, iar Dumnezeu a ales să te taie pentru fiecare dintre păcatele tale, cu gândul, cu vorba şi cu fapta!“
"Asta semnifică că Gilles de Reis trebuie să fi fost făcut carne de consum de mult!” bravă proaspătul mort.
“Bătrânul Gilles e pâinea lui Dumnezeu deja, l-am făcut salam de cal de atâtea ori că acum a început să necheze şlagărele Edenului! Colegul meu, Caym, l-a luat în primire, deşi părerea mea este că Sydonay era cea mai potrivită pentru dânsul, însă Domnia Ei este ocupată în continuare cu Emmanuel!”
“Emmanuel, păi de când au ajuns îngerii în Iad?”se holbă sângerând ambiguu Amos. “Greşit, cetăţene!" scrâşni ticăloşia sa, arzându-i un topor în torace dârzului Amos, “Diavolii, sau, mă rog, diavoliţele, au ajuns în Rai ca să ducă tratative cu impostorii de pe acolo!”
“Aha!” răcni deschis în rană şi înţelegător Amos, în vreme ce-şi extrăgea viril arma albă din stern, “Asta înseamnă că l-a pervertit pe Emmanuel, că altfel nu văd ce ar avea de făcut împreună, acolo, printre floricele!
“Floricele, pe toţi îngerii!” înjură Bune, atrăgând dojeniri din partea colegilor de lojă, care începură să guiţe ca posedaţii. “Emmanuel se tot chinuie s-o exorcizeze pe Sydonay, însă ei a început să-i placă, aşa că a înghiţit cheia de la lanţuri, iar Emmanuel nu mai poate să scape de dansa nici să vrea! E treabă complicată, lucru tainic, ce vrei ghiaurule! Acum Emmanuel e cel care suferă şi Sydonay se distrează, asta până când o începe să plângă şi să vezi atunci cum o să vomite Sydonay a noastră şi chei şi maţe, şi o s-o rupă la fugă cu prima ploaie când o vedea ce înseamnă dragostea angelică! Însă fraierii ăştia nici nu ştiu ce ne displace nouă! Iar acum să revenim la ale noastre, unde voi să-ţi înfig secera, în peroneu sau între fese?"
“Unde vrei tu, amice, nu am preferinţe, cu atât mai puţin acum, că am ajuns la andropauză!“
„Ai vrea tu să fie andropauză, tovarăşe, când o să termin cu tine, nici ciclu nu o să mai ai!“se lăudă Bune, binevoitor ca un râu de pucioasă care ţi se revarsă pe gâtlej pe nepusă masă la un hotel de sub Bratislava.
„Ha, tu crezi că acum, că ştiu că iubirea şi lacrimile sunt punctul vostru slab, o să ratez ocazia asta şi nu o să le spun superiorilor voştri din Eden despre cum să va anihileze?“
„Dar tu crezi că o să mai scapi mort de aici?" întrebă retoric Bune. "Poate viu să mai dai mata prin Paradis, în clipa Judecăţii de Apoi, însă chiar şi atunci va conta foooooarte mult ce avocat îţi vei trage, amice!”
“Păi o să-l iau pe Keanu’ Reeves, el mă va trimite direct la Dumnezeu!”răspunse încrezător Amos, cu secera într-un umăr şi cu rădăcina candelabrului funerar într-altul.
“Ţţţ, nu cred că o să fie cu putinţă pentru că întrevăd că nenea Keanu’ Reeves o să-ţi fie coleg de etaj cât de curând!”
“Şefu’, un telefon important de la trimisul nostru de pe masa tratativelor!”se bagă în seamă un drăcuşor fercheş, cu cercei în tuspatru urechile sale şi terminat cu o coadă cât caltaboşul porcului.
“Nu vezi că mi-s ocupat cu hăcuitul!”i-o tăie categoric şi imperativ, aşişderea, Bune. “Telepatizează-mi şi pormă rezumă-mi, deci zi-mi!
“Să fie noapte!”
“Să fie noapte!”
“Cum spuneam, mi s-a comunicat că Emmanuel, înger extrem de versat şi de versatil într-ale diplomaţiei, a început să roază, impacient fiind, lanţurile de la picioarele lui Sydonay, tot vrând s-o trimită pachet înapoi la bărbatul ei. Sydonay a început să vomite şi a intrat în panică, nu cumva să-şi borhotească cheile de la mormântul sufletului, iar panica fiind mare, s-o umezit toată, iar lui Emmanuel a început să-i placă şi să vezi pomelnic! Cred că cât de curând o să-i ejecteze pe amândoi ca să-şi întemeieze Purgatoriul propriu! De frică să nu se afle mai sus, Emmanuel a bătut uşa odăii în cuie, iar colegii lui de salon au început să şoşotească că lucruri necurate se petrec în camera de catharsis, cum că lepra aia albă i-a sucit minţile lui Emmanuel şi nu o să mai aibă cine să-i judece pe păcătoşi şi să conducă oştirile divine împotriva luciferienilor, ăştia fiind noi! Cum auzim, numai probleme sunt pe teritoriu, iar Sydonay a început să răcnească că este cuminte ca o îngeriţă şi nu are ce să spună despre noi, că nu ne cunoaşte decât din strămoşi!“
“Ha, foarte tare poantă, păi dacă Sydonay va vrea să-şi fondeze Purgatoriul personal să ştie că Şefu’ al’ mare va veni personal să-i rezolve toate problemele, definitiv şi fără discriminare, că doar Şefu’ e poligam de formaţie, monogamia fiind o conjunctură eonică pentru că era Sydonay dată dracului de bună ce era, nu de alta! Eşti liber, sfinţia ta, cară-te că voi a-mi continua dialogul imemorial cu Amos!
“Deci, unde rămăsesem?”
“La umeri!” începu Amos să colaboreze în speranţa că-şi va scădea pedeapsa şi va rămâne cu ceva carne pe el.
“Co-rect!”se entuziasmă Bune, bine-voitor.“Ai mâncat ceva de dimineaţă?
“Doar supă de viermi cu pâine albastră de lichid cefalorahidian solidificat şi cu seminţe nedigerate de urzică!”
“Aha, asta înseamnă că nu o să ridici probleme deosebite la ceea ce doream eu să-ţi aplic, aşa că trecem la planul B!
“Care este planul B?”chiţăi Amos, începând să se îndoiască de bunele intenţii ale lui Bune.
“Taci din gură ca să-l putem demara! scrâşni promiţător Bune, agitând cu virilitate un furtun pentru pomparea lichidelor în corpurile organice vii.
“Să mor eu dacă nu aţi rămas la nivelul Evului Mediu cu aparatura” se plânse tocmai Amos, regurgitându-şi supa revoltat.
“Tocmai tu vorbeşti, extraterestrule! Tu ştii cum se pedepseşte erezia în sistemul nostru!”
“Păi se pedepseşte sus, nu şi jos! protestă sincer Amos.
”Păi eu ce încerc să fac acum?”
“Şi nici măcar nu este erezie, că amândoi ştim ce am văzut în duba spaţială, colea, pe orbită, până să ajungem aici!”
“Informaţiile astea-s clasificate, aşa că tare-mi pare bine că vor rămâne acilea, în mormânt!”
Zgomotul fu spart de o lovitură năprasnică aplicată în cavoul de lucru al lui Bune. Cineva important urma să apară.... Ceva important urma să se întâmple...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu